photography

Golden Munich

Golden Munich

Nici tu hartie de la bomboana , sau tigara fumata pe jumatate …Nici tu cupluri care se pupa in fata tuturor , nici tu caini vagabonzi sau betivi cu sticla de bere ieftina in mina …

Anunțuri

Nostalgia de ieri

Nu doresc niciodată să fiu la modă. Ceea ce este la modă, ca moda trece. Constantin Brancusi

M-am nascut in epoca gresita  sau epoca in care traiesc acum e gresita …in fine , iubesc tot ce este Vintage. In timp ce prietenele mele merg sa faca shopping la Zara , H&M sau mai stiu eu care alt magazin ..eu ma duc …la targul Second Hand ..Si ma pierd printre ochelarii rotunzi  stil John Lennon , printre fuste lungi ,pullovere si cardigan tricotate ….Imi place moda aia …un pic demodé , de alta data …Aia care nu mai e la moda 🙂

geanta vintage vintage1Vintage Revival

Toamna , cand toti eram fericiti

Astazi , inteleg de ce, de cind is mica anotimpul meu preferat e toamna .Din trei motive : ploaia, popusoii si culesul poamei .Una dintre clipele cele mai frumoase de care des imi aduc aminte e secunda in care intra  masina cu popusoi in ograda. Nu-mi mai trebuiau  nici Barbie , nici prieteni , nici desene animate . Eram eu si popusoii , de fapt eu in popusoi .  Noi ii aduceam acasa cu tot cu planta uscata . Si eu ma urcam in virf si ma apucam sa-i dezbrac unul dupa altul ,asa cum  dezbraca un barbat infierbantat o femeie . Cat despre culesul poamei … nu eram cine stie ce  activa : ma asezam sub un butuc, mai la umbra si numaram masinile care treceau pe autostrada : 5 rosii , 1 verde …10 albe . Eu asteptam pranzul .         Ah , pranzul pe deal : un calcai de paine cu slanina si usturoi  si un paharel de vin: un pranz saracut , dar ce conteaza ..eram toti impreuna asezati pe pamant .

Eram fericiti . O stersatura de frunte cu poalele camasei si din nou la munca …pana seara cand lasam via pustie.

Immagine

Intr-o zi de august ma plimbam pe drumurile din Sudul Italiei   cu aparatul e fotografiat legat la gat si sticla de Coca-Cola care devenise ceai  in mana…si iaca cum niste oameni necunoscuti care culegeau rosii m-au teleportat acasa , la Moldova , Toamna…Cand toti eram fericiti

Seara , pe racoare

Am ajuns la limita suportarii. Nu a altora , ci a mea .Vorbesc cu oglinda si cu cintarul si ii intreb de nu le este rusine sa fie asa de severi cu mine? Nu-mi pare ..mai ales cintarului, parca cu cit cintaresc mai mult cu atit el ii mai mindru. Aflindu-ma in aceasta situatie jenanta  mi-am zis : Gata de azi ma apuc de dieta , de sport si bla bla bla ..mod sanatos de viata cum s-ar spune . De doua zile , cind soarele iaca iaca ca   se-ascunde dupa deal, iau bicicleta mea vintage si incep a pedala …Unde ..nu stiu nici eu …important e sa pedalez nu ? Iti da o senzatie de libertate : oleacutica de vint care iti netezeste fata , oleacutica de cald si de soare si flori , popusoi , agricultori pe deal, iepuri, pasari galagioase, masini care se grabesc nu stiu unde , gropi (nu ca la Moldova) . Totul se afla acolo  afara si tot ii patruns de aerul leger specific serilor de vara . De doua zile eu, sportsmenca ma intorc acasa obosita , dar satisfacuta : n-am facut eu cine stie ce sport , dar am cules vre-o doua-trei nuci asa ca sa-mi murdaresc oleac palmele si doua-trei fotografii , sa tina companie nucilor :)

Doua albineIubitulOchelari de soareBicicleta vintage