Cand Dumnezeu i-a creat pe basarabeni s-a uitat la ei și și-a zis : Oamenii ăștia văd că-s harnici, nu-i sperie nici dracu, se adaptează la orice fel de situatie , sunt oameni muncitori. Ia să-i pun eu la încercare!
El n-a avut intentii rele, dar na , astăzi suntem toți care și pe unde la muncă. Moldoveni pretutindeni : te urci în metroul din Paris și zici ”Bună ziua” , mergi pe străzile din Roma și-acolo tot românește vorbesc. Drept a zis Domnul Primar Dorin Chirtoacă când a zis că Moldova-i prea mică pentru noi. Suntem peste tot și peste tot muncim ca să trimitem bani acasă, sperând că mâine va fi mai bine. Și nu-i deloc ușor, nu! Deseori o bună porție de stres și lacrimi ne țin companie, și ieri e ca și astăzi și mâine va fi la fel. Așa în fiecare zi , ca și tic-tacul unui ceas vechi de perete.
Duminică, 9 martie, la ora 15:00, porțile teatrului Galliera din Bologna erau deja ascunse în spatele mulțimii basarabene. Vestea că vine primarul Chișinăului împreună cu alți membri al Partidului Liberal, însoțiți de cei mai iubiți interpreți de muzică populară nu a lăsat indiferenți cetățenii Republicii Moldova aflați departe de casă.
Femei care au grijă de mamele altor femei, bărbați care construiesc case pentru feciorii altor bărbați, copii care-s prea mici ca să înțeleagă ce este greul, dar destul de mari ca să aprecieze frumosul: toți erau acolo și așteptau nerăbdători să fie ora 17:00. Când s-a umplut sala, s-a putut observa că numărul spectatorilor depășea cu mult numărul scaunelelor albastre. S-a mai ghemuit lumea prin colțuri,pe la ușă dar nu, nu încăpeau și gata. Lumea de-afară aștepta ca într-un mod sau altul să fie rezolvată problema.
Du-te tu și spune-i omului care numai el știe cum și de unde a venit că nu poate să-și asculte interpreții preferați, dacă ai curaj! Faptul că s-a adunat atâta lume de prin orașele vecine și că ardeau de nerăbdare să intre în teatru a fost cea mai frumoasă și mai neașteptată ”problemă”, pentru că românii basarabeni și-au arătat dragostea față de tradițiile noastre și dorul de casă. Organizatorii evenimentului împreună cu echipa PL au hotărât că vor avea loc două concerte dedicate femeii.
Evenimentul a fost inaugurat de către Domnul Chirtoaca. Omul pe care suntem obișnuiți să-l vedem la televizor,prin ziare, omul care încearcă împreună cu echipa sa să găsească soluții la orice problemă, omul cu care sperăm că pas cu pas vom intra în Uniunea Europeana,dumincă seara era acolo cu noi, era unul din noi. Cu o politețe și o umilință (calități ce rar le întâlnești în cuplu)ce-l reprezintă a răspuns la toate întrebările publicului fără multe vorbe în vânt: concret, direct și optimist. E evident că cetățenii de aici îl iubesc și e evident că el iubește cetățenii.
Sub apluazele energice și pline de pathos intră pe scenă istoria muzicii populare, Maestrul maeștrilor Nicolae Botgros, fiul Corneliu Botgros și nepotul Cristian: trei generații îndrăgostite de vioară.Publicul plini de emoții, de când așteptau ei acest moment: s-au mai gândit vre-odată femeile din Basarabia că vor fi felicitate de Domnu Botgros în persoană și nu acasă, la un concert de-a dumnealui, ci la Bologna! Discurs scurt, dar din suflet cel al maestrului și-apoi muzica! Muzica orchestrei ”Lăutarii” pornește de la inimă și se adresează inimilor, știe să trezească în oameni emoâiile cele mai puternice. În acest moment solemn, doamnele primeau câte un trandafir și o felicitare din partea familiei PL, ca să nu uite cât sunt de importante și cât valoreză. Unele roșeau în fața gestului, altora le scăpa o lacrimă, dar toate radiau de bucurie.
Primele melodii au fost ascultate în liniște, toți erau cu ochii și cu inima acolo pe scenă lângă maeștri, fiecare notă era o emoție, o lacrimă, o amintire, mai ales că Cristian a uns sufletul publicului cu o melodie clasică dumnezeiască.
Cu apariția doamnei Lidia Bejenaru , soția maestrului, atmosfera s-a încins, au început să se audă pantofi țopăind pe ritmul muzicii, și aplauze care însoțeau cântecele (Ce putere au femeile astea!). Ce-i de zis? Fiecare dintre membrii familiei Botgros este talentat și extraordinar , însă împreună sunt de neânvins!
Hai că rezistă lumea un cântec, două dar cum să stea omul așezat frumos pe scaun când aude melodiile sale preferate și îl mănâncă talpa piciorului? Unde s-a mai văzut basarbean să nu danseze când cântă lăutarii? Și iar femeile iau inițiativa: se ridică câteva in picioare și încep a se învârti și a sări printre scaune. În cinci minute Sala Teatrului Galliera s-a transformat din loc dedicat teatrului în loc dedicat nunților: și pașii de dans desenau pe podea tristețea soartei noatre, bucuria de afi ”aici și acum” și speranță, multă speranță.
Și din nou liniște: Lidia Bejenaru cântă un cântec dedicat mamelor, celor care-s aici împreună ci copii si celor care-s acasă și așteaptă pe prisma casei să le vină copii acasă.
Concertul nu se oprește aici: o altă doamnă cu voce de aur și tot aceași postură elegantă atât de scumpă nouă a intrat pe scenă. Fetele de ieri au crescut cu cântecele Ioanei Căpraru, fetele de astăzi vor crește cu cântecele ei. Melodiile dumneaei nu au o dimensiune temporală și vocea răsuna și în afara clădirii. Pentru basarabeni a fost paradisul pe pământ.
Dulcis in fundo, spuneau latinii: tânăr, chipeș de fură inima nepoatelor, mamelor și bunicelor și talent are de vândut și la alții. Când a zis ”Bună seara” a fost standing ovation . Toată lumea era in picioare și toți aplaudau de le luau foc palmele. Nimic de făcut: Ion Paladi este cel mai iubit interpret de muzică populară! Și nu cred că este nevoie de descris ce făceau basarabenii pe ritmul cântecului ”Pe mine mă cheamă Ion” și ”Dorul Basarabiei”. Erau transpirați, obosiți , dar nespus de fericiți.
Concertul a fost încoronat de cântecul emblematic ”Trandafir de la Moldova”, cântec pe care l-au cântat toți împreună : artiști și spectatori uniți de dragostea față de Moldova.
Al doilea concert s-a început aproape imediat, fără să permită artiștilor să se odinească , dar ce vrei să fie două concerte la rând pentru maeștrii orchestrei?Joc de copii! Al doilea concert a fost la fel de plin de emoții, trandafiri ,zâmbete amestecate cu lacrimi și pași de dans tradițional la fel ca primul.
De la ora 17:00 până la ora 23:00 a fost sărbătoare: timp de 6 ore basarabenii nu s-au simțit străini printre străini, dar s-au simțit la ei acasă. Și acest eveniment creat pentru a elogia figura femeii a fost un punte care a legat Moldova din Moldova cu Moldova de-aici pentru că la urma urmei luptăm toți pentru aceleași idealuri .
Și chiar dacă ”mulțumescul” nu mai e la modă: Mulțumim domnului Dorin Chirtoacă , domnului Anatol Șalaru care împreună cu Partidul Liberal și cu suportul celor de aici, au realizat acest eveniment. De mult nu răsuna ”Ihuhu-ihuhuh” în inimile noastre, de mult nu se auzeau pași de dans moldovenesc , de mult nu se vedeau chipuri pline de bucurie.Vă mulțumim că ați adus spiritul basarabean aici. Poate că nu ați schimbat viața nimănui, dar cu siguranță ați transformat seara tuturor basarabenilor care erau acolo pentru voi.
CouCourigu 